23 APRILIE – ZIUA FORTELOR TERESTRE 

armata romana

* In perioada 21 – 23 aprilie, la nivelul garnizoanei Braila, vor avea loc manifestari dedicate sarbatoririi Zilei Fortelor Terestre * Incepand cu data de 21 aprilie, cadre militare, gradati voluntari si personal civil din structurile militare ale garnizoanei Braila demareaza campania de donare de sange, continuare a initiativei din anul precedent – „Sacrificiul impune respect” *

Avandu-l drept patron spiritual crestinesc pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe – Purtatorul de Biruinta, Fortele Terestre se constituie in cea mai reprezentativa categorie de forte din Armata Romaniei, care a avut o contributie decisiva in obtinerea victoriilor pe campul de lupta. Garnizoana Braila, alaturi de celelalte garnizoane din tara ii va sarbatori, la 23 aprilie, pe militarii din Forte Terestre si, cu acest prilej, aduce la cunostinta concetatenilor principalele activitati organizate. Incepand cu data de 21 aprilie, cadre militare, gradati voluntari si personal civil din structurile militare ale garnizoanei Braila demareaza campania de donare de sange, continuare a initiativei din anul precedent – „Sacrificiul impune respect”. Prin aceasta campanie, militarii braileni doresc sa constientizeze publicul asupra nevoii de respect si pretuire care se cuvin veteranilor, ranitilor, invalizilor si urmasilor celor decedati ca urmare a participarii la acţiuni militare, precum si sa promoveze voluntariatul si cresterea coeziunii sociale in jurul unor proiecte care vizeaza valori fundamentale ale statului. Pe data de 23 aprilie, incepand cu ora 08.00 la capela militara „Sfintii Martiri Brancoveni” are loc liturghia Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de Biruinta, si de la ora 09.45, în Piata Independentei, se va desfasura ceremonia militara dedicata Zilei Fortelor Terestre. Activitatile organizate in data de 23 aprilie vor continua la Biblioteca Judeteana „Panait Istrati”, de la ora 14.45, cu vernisajul expozitiei organizate de Cercul Militar Braila cu tema „Fortele Terestre prezinta onorul”. In cadrul manifestarii vor fi prezentate standuri tematice de catre Brigada 10 Geniu „Dunarea de Jos”, Batalionul 72 Geniu „Matei Basarab”, Batalionul 528 Cercetare „Vlad Tepes”, numismatica de catre locotenent-colonelul in rezerva Ionel Teodorescu, precum si pictură de icoane, avandu-l ca autor pe plutonierul adjutant Daniel Trandafir. Evenimentul se va încheia cu un program instrumental muzical sustinut de Muzica Militara a garnizoanei Braila, dirijor colonelul Petrea Gogu. Cu ocazia sarbatoririi Zilei Fortelor Terestre, militarii Brigazii 10 Geniu „Dunarea de jos”, prin activitatile si actiunile intreprinse la nivelul garnizoanei, doresc sa aduca un omagiu inaintasilor si sa asigure comunitatea locala ca, asa cum au facut-o de fiecare data, vor raspunde prezent ori de cate ori va fi nevoie de ei.

Advertisements

Platile directe din noul pachet privind Politica Agricola Comuna 2014-2020

agricultura1 (1)* Noul pachet privind Politica Agricola Comuna in perioada 2014-2020 mentine cei doi piloni, Pilonul I – „Plati directe” si Pilonul II – „Dezvoltare rurala”, dar sporeste legaturile dintre ei, oferind astfel o abordare mai cuprinzatoare si mai integrata a masurilor de sprijin specifice respectivei politici * Pachetul introduce, in particular, o noua arhitectura pentru platile directe, care este mai bine orientata, mai echitabila si mai ecologica, precum si un mecanism de siguranta imbunatatit si o dezvoltare rurala consolidata *

Mecanismele de sprijin direct fac trecerea de la “decuplarea completa” la “orientare”. Sistemul din 2013, de decuplare a ajutoarelor agricole si de acordare a unui sprijin general pentru venit, se va transforma, in noua perioada de programare, intr-un sistem in care fiecare componenta este legata de obiective sau functii specifice. In acest fel, perioadele de referinta istorice nu vor mai juca un rol semnificativ.
Platile unice vor fi inlocuite cu un sistem de plati multiple, constituit din sapte componente:
– o plata de baza pe hectar, al carei nivel urmeaza sa fie armonizat in functie de criteriile economice sau administrative nationale sau regionale si supus unui proces de convergenta;
– o componenta „de ecologizare”, in calitate de sprijin suplimentar, pentru a compensa costurile furnizarii de bunuri publice ecologice neremunerate de piata;
– o plata suplimentara timp de cinci ani catre tinerii fermieri;
– o plata redistributiva, prin intermediul careia fermierilor li se poate acorda un ajutor suplimentar pentru primele hectare;
– un sprijin suplimentar pentru venit in zonele care se confrunta cu anumite constrangeri naturale;
– un ajutor cuplat cu productia acordat anumitor sectoare agricole sau tipuri de activitati agricole, din motive economice si/ sau sociale;
– o schema simplificata destinata micilor fermieri, cu plati de pana la 1.250 de euro.
Primele trei componente sunt obligatorii pentru statele membre, iar ultimele patru, optionale.

Statele membre urmeaza sa aloce 30 % din pachetul lor financiar national de plati directe componentei „de ecologizare”. Celelalte 70 de procente vor fi alocate componentei „plata de baza”, dupa deducerea tuturor sumelor alocate rezervelor nationale de drepturi (obligatorii pana la 3% din pachetele nationale), platilor complementare redistributive (pana la 30%), platilor in favoarea tinerilor fermieri (obligatorii pana la 2%), zonelor defavorizate (pana la 5%) sau platilor cuplate cu productia (pana la 15%).
Noile plati de baza pe hectar sunt rezervate exclusiv fermierilor activi, pe baza unei „liste negative”, care urmeaza sa fie stabilita de fiecare stat.

Optiunile Romaniei privind aplicarea Pilonului I – „Plati directe” sunt numeroase:
– Plata directa pe suprafata (SAPS) va continua pana in 2020, inclusiv;
– Platile directe nu vor fi reduse, deoarece Romania propune acordarea de plati redistributive prin utilizarea a peste 5% din plafoanele nationale anuale din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA);
– Vor fi acordate plati redistributive in valoare de 5 euro pe hectar pentru primele 5 hectare si circa 45 de euro pe hectar pentru restul de 25 de hectare. Pentru plata redistributiva se utilizeaza circa 5,3-5,7% din plafonul national anual 2015-2020 (FEGA);
– In 2015-2017 vor fi transferate 112 333 536 de euro de la Pilonul I – „Plati directe” la Pilonul II – „Dezvoltare rurala”, suma considerata ca fiind suficienta pentru finantarea schemei mici fermieri din PNDR, astfel incat sa nu fie afectate alocarile PNDR prevazute pentru celelalte masuri;
– Pentru a primi plata pentru culturi verzi (din FEGA), reprezentand 30% din plafonul national anual, beneficiarii trebuie sa respecte anumite conditii: diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente si prezenta de zone de interes ecologic (ZIE) pe suprafata agricola. In cazul in care o exploatatie are mai mult de 15 hectare de teren arabil, incepand cu anul 2015, cel putin 5% (apoi 7%) din acesta trebuie sa reprezinte ZIE. In cadrul ZIE au fost incluse terase, elemente de peisaj (garduri vii, arbori izolati, in aliniament, grup de arbori/palcuri arbustive din zona de campie, margini de camp, iazuri, rigole etc), zone-tampon, hectare de teren agro-forestier, zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de productie, zone de culturi secundare sau strat vegetal si zone avand culturi fixatoare de azot;
– Plata pentru tinerii fermieri va avea alocat 2% din plafonul national anual FEGA, reprezentand o plata suplimentara de circa 23 de euro pe hectar pentru exploatatii de maximum 60 de hectare. Tinerii din actualul PNDR urmeaza sa beneficieze de aceasta prima pentru perioada ramasa pana la cinci ani;
– Va fi aplicata schema simplificata destinata tinerilor fermieri, urmand sa fie acordati cel mult 1 250 de euro per ferma;
– In privinta sprijinului cumulat, urmeaza sa fie stabilite procentul alocat din plafonul national anual FEGA si culturile/sectoarele care primesc acest sprijin, cu justificarea necesitatii lui, descrierea conditiilor de eligibilitate, a duratei schemei, a cuantumului per unitate si a limitelor cantitative, daca este cazul;
– La capitolul fermier activ, cuantumul platii directe (primite in anul anterior) sub care toti beneficiarii sunt considerati fermieri activi este de 5 000 de euro, pentru a nu creste excesiv costurile administrative (acest cuantum ar insemna maximum 39 de hectare per exploatatie), fiind necesara si realizarea unei liste a entitatilor excluse de la platile directe: companii, societati, agenti economici etc. care prin natura lor nu practica agricultura ca activitate de baza, dar care pot detine/gestiona suprafete de teren agricol.

Cooperativele agricole, mijloc pentru transformarea exploatatiilor agricole mici in afaceri profitabile

agricultura* In Romania, agricultura este principala sursa de venit in mediul rural * Potrivit datelor statistice prezentate de INSSE (Recensamantul General Agricol 2010), in 2010 erau peste 3.800.000 de exploatatii agricole, totalizand 15.600.000 de hectare * Dintre acestea, peste 3.500.000, acoperind 4.245.000 de hectare, sunt exploatatii agricole mici, cu o suprafata de pana la 5 hectare * Cooperativele agricole sunt o piesa importanta in puzzle-ul dezvoltarii rurale *

Exploatatiile agricole de mici dimensiuni sunt pastratoarele traditiilor economice, gastronomice, culturale si ale patrimoniului, acestea fiind atribute care definesc identitatea nationala, locala, regionala si a ruralului romanesc. De asemenea, ele consolideaza agricultura in privinta stabilitatii si contribuie la asigurarea securitatii alimentare la nivel general si la reducerea saraciei.
Fermele mici si cele de familie pot aduce diversitate productiei si pot face fata mai usor crizelor si schimbarilor de pe piata, deoarece au o capacitate mai mare de adaptare fata de alti operatori. Datorita acestei adaptabilitati, produsele oferite de fermele de familie raspund mai bine cerintelor consumatorilor. Aproximativ 85% dintre produsele agroalimentare romanesti ating un standard ridicat de calitate, care poate fi comparat cu cel din statele cu o agricultura dezvoltata, insa povara cea mai mare a fermelor de familie consta in faptul ca actioneaza pe o piata concurentiala care nu acopera integral costurile de productie. In plus, ele nu dispun de mijloacele tehnice necesare efectuarii lucrarilor agricole, astfel incat apelarea la servicii specializate este o necesitate. Investitiile in masini costisitoare (combine, masini de semanat, de erbicidat etc.) nu se justifica economic pentru exploatatiile mici sau pentru cele de cateva zeci de hectare. Avand in vedere structura culturilor, in functie de nevoile fermierului, chiar si pentru exploatatiile de 200-300 de hectare este rentabila numai investitia in utilaje de uz general: tractor, plug, combinator-cultivator, remorca etc.
Practicarea agriculturii presupune costuri considerabile, influentate si de conditiile climatice. Variatiile mari ale acestora au consecinte directe asupra nivelului productiilor. Prin urmare, in viitor, fermierii vor plati mai mult pentru motorina, electricitate, ingrasaminte, pesticide etc. Efectele costurilor in continua crestere, nivelul solicitat de productie si preturile pietei reprezinta tot atatea motive pentru care este necesara asocierea fermierilor.

* Cooperativele agricole sunt o piesa importanta in puzzle-ul dezvoltarii rurale *

Cooperativele agricole contribuie la imbunatatirea productivitatii exploatatiilor agricole de mici dimensiuni si fac posibil accesul la marketingul produselor, la economii, creditare, asigurari si tehnologie. Cooperativele agricole servesc drept punti intre fermieri si piete, prin agregarea produselor, facilitarea adoptarii de noi tehnologii si input de materie prima. De asemenea, ele contribuie la cresterea productiei de alimente, la diversificarea culturilor si le ofera micilor producatori o platforma de comunicare pentru luarea deciziilor care le influenteaza activitatile.
In termeni simpli, conceptul modern al acestei asocieri nu inseamna ca proprietarul isi da pamantul si animalele la cooperativa si munceste normat la CAP, ci ca are ferma lui, societatea lui agricola si productia proprie, dar pentru obtinerea unui pret mai bun, comercializarea se face alaturi de ceilalti membri ai cooperativei. In acest fel, fermierii se pot gandi la o etapa ulterioara, respectiv la procesare. In Europa de Vest exista si cooperative pentru servicii. Acestea sprijina fermierii in executarea unor lucrari agricole specializate, intretinerea si repararea utilajelor, a instalatiilor din zootehnie, transportul specializat etc.
In perioada 2010-2012, numarul cooperativelor agricole a crescut cu 180%, activele au sporit cu 153% si veniturile cu 164%, iar numarul de angajati s-a marit cu 10%. In plus, la nivelul agricultorilor, in special tineri, exista o perceptie pozitiva privind asocierea. Un studiu realizat in ianuarie 2014 de Centrul Roman pentru Politici Europene arata ca dintre cei 100 de tineri chestionati, 64% intentioneaza sa se asocieze in urmatorii doi ani.
Pe de alta parte, pentru a-i sprijini pe micii fermieri, in noul Program National de Dezvoltare Rurala au fost introduse masuri si forme de sprijin suplimentare dedicate, avand in centru ferma de familie, toate acestea cu scopul de a sustine dezvoltarea micilor producatori.

Vizarea carnetelor de rentier agricol pentru anul 2014

renta viagera* Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca pentru a intra in posesia rentei viagere cuvenite pentru anul 2014, rentierii trebuie sa se prezinte la centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, in perioada 01 martie — 31 august 2015 (in zilele lucratoare), pentru vizarea carnetelor de rentier agricol * In acest sens, rentierii agricoli se pot prezenta la oricare centru judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura *

Pentru vizarea carnetului, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar/ curator/ tutore, in baza unei procuri autentice/ curatela/ hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. De asemenea, rentierul agricol/ mandatarul/ curatorul/ tutorele trebuie sa prezinte urmatoarele documente:
– Carnetul de rentier agricol;
– Contractual/ele de arendare;
– Actul de identitate in original al rentierului agricol /mandatarului / curatorului/ tutorelui;
– Document coordonate bancare (optional/recomandat);
– Decizia de la comisia de expertiza medicala actualizata (acolo unde este cazul), pentru gradele de invaliditate I si II (daca decizia nu prevede ca dosarul este nerevizuibil), in original si in copie.

Renta viagera agricola inceteaza la data decesului rentierului. In cazul decesului rentierului, renta datorata acestuia in anul 2014 poate fi incasata de mostenitorii sai, doar daca, pana la 31 august 2015, mostenitorii vor depune la oricare centru judetean al APIA, respectiv al municipiului Bucuresti, carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu), certificatul de deces (original si copie), actul de succesiune (certificat de mostenitor sau certificat de calitate de mostenitor, certificat de legatar, hotarare judecatoreasca de succesiune investita cu formula, definitiva si irevocabila’ (original si copie), B.I/ C.I. /pasaport al mostenitorului (original si copie), imputernicire/ declaratie notariala din care sa reiasa acordul celorlalti mostenitori privind solicitarea si incasarea rentei viagere agricole datorata rentierului (original), precum si un extras de cont pe numele solicitantului.
Prezenta anuala a rentierilor la sediile centrelor judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, in perioada 01 martie — 31 august 2015, pentru vizarea carnetelor de rentier agricol este o conditie esentiala pentru a beneficia de renta cuvenita aferenta anului 2014.

Investitii in eficienta energetica, protectia mediului si combaterea schimbarilor climatice

RISO - OREZ - INVESTITII* Investitorii romani interesati de proiecte de cresterea eficientei energetice si conservarea capitalului natural, inclusiv a biodiversitatii, vor putea beneficia de doua noi mecanisme financiare, lansate de Comisia Europeana (CE), in parteneriat cu Banca Europeana de Investitii (BEI) * Cele doua mecanisme sunt Finantarea Privata pentru Eficienta Energetica (PF4EE) si Facilitatea de Finantare a Capitalului Natural (NCFF) *

PF4EE va incuraja bancile sa creasca volumul creditarii acordate proiectelor de eficienta energetica, prin acordarea de imprumuturi pe termen lung cu costuri reduse si prin protectia intermediarilor financiari in legatura cu riscul de credit, precum si prin imbunatatirea expertizei de creditare in acest sector. Contributia CE si BEI este de 80 de milioane de euro si se asteapta ca, pana la terminarea programului, la sfarsitul anului 2017, sa aiba un efect de multiplicare de opt ori.
NCFF se va concentra pe proiectele ce au in vedere infrastructura “verde”, prin care se conserva ecosistemele si care contribuie la adaptarea la schimbarile climatice. Se vor finanta proiecte ce au in vedere infrastructura de protectie contra inundatiilor, reciclarea apei de ploaie, protejarea padurilor, reducerea poluarii apelor si a solului, conservarea biodiversitatii si ecoturismul. Contributia CE si BEI este de aproximativ 125 milioane de euro.
Obiectivul ambelor mecanisme este de a atrage investitiile publice si private, prin combinarea imprumuturilor BEI cu fondurile disponibile in cadrul programului UE LIFE. Ele sunt complementare planului de investitii pentru Europa, contribuind la eliminarea barierelor de pe piata interna, prin investitii in proiectele cu o valoare adaugata reala pentru intreaga economie europeana.

Perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului in anul 2015

prohibitie_pescuit_2015* Conform Monitorului Oficial al Romaniei, partea I, numarul 110/11.II.2015, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a emis ordinul privind stabilirea perioadelor si zonelor de prohibitie a pescuitului, precum si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii in anul 2015 *

Conform Monitorului Oficial al Romaniei, partea I, numarul 110/11.II.2015, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a emis ordinul privind stabilirea perioadelor si zonelor de prohibitie a pescuitului, precum si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii in anul 2015.

Zone si perioade de prohibitie

Art. 1.

Se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in habitatele piscicole naturale, pe o durata de 60 de zile, in perioada 11 aprilie – 9 iunie inclusiv, iar in apele care constituie frontiera de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durata de 45 de zile, in perioada 11 aprilie-25 mai inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul ordin.
Se interzice pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in raul Prut si in zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum si in lacul de acumulare Stanca-Costesti, pe o durata de 60 de zile, in perioada 11 aprilie-9 iunie inclusiv.
Se interzice pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in fata gurii Dunarii-Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, pe o durata de 60 de zile, in perioada 11 aprilie-9 iunie inclusiv.

Art. 2.

In Complexul Razim-Sinoe si lacurile litorale se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al oricaror specii de pesti si alte vietuitoare acvatice, pe o durata de 60 de zile, in perioada 11 aprilie- 9 iunie inclusiv.

Art. 3.

Se declara zone de refacere biologica/zone de protectie pentru resursele acvatice vii urmatoarele:
– pe raul Prut, sectorul cuprins intre barajul Stanca- Costesti si confluenta cu raul Elan, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie prevazute la art. 1 alin. (2);
– pe Dunarea Veche sectorul cuprins intre confluenta cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 si pana la confluenta cu canalul Raducu, tot timpul anului;
– lacul Gasca din Complexul Somova-Parches, tot timpul anului;
– lacurile Erenciuc si Zmeica, tot timpul anului;
– cursul vechi al bratului Sfantu Gheorghe in zona rectificata (Uzlina) cuprinsa intre km 84 si km 65, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie prevazute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea in mediul acvatic a pestelui si a altor vietuitoare acvatice capturate;
pe bratul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durata de 60 de zile, in perioada 15 martie-13 mai inclusiv si pe o durata de 60 de zile in perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1);
– pe Dunare, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului si Pluton) pe o durata de 60 de zile, in perioada 15 martie-13 mai inclusiv si pe o durata de 60 de zile in perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1);
– pe bratul Borcea, zona km 37-41 (Stelnica-Fetesti), pe o durata de 60 de zile, in perioada 15 martie-13 mai inclusiv si pe o durata de 60 de zile in perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1);
– zonele cu regim de protectie integrala din perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, tot timpul anului;
– zona Rezervatiei Marine Vama Veche-2 Mai, delimitata de coordonatele:
* NV: 43° 47′ lat. N si 28° 35′ 18″ long. E;
* NE: 43° 47′ lat. N si 28° 40′ long. E;
* SV: 43° 44′ 20″ lat. N si 28° 35′ 18″ long. E;
* SE: 43° 44′ 20″ lat. N si 28° 40′ long. E
si a carei limita dinspre mal este balizata, tot timpul anului;

Art. 4.

In zonele de refacere biologica/zonele de protectie sunt interzise:
– pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice;
– lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta resurselor acvatice vii, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;
– lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal;
admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
Prin exceptie de la prevederile alin. (1), activitatile prevazute la lit. a)-c) nu sunt interzise in urmatoarele situatii: cand pescuitul se desfasoara in scop stiintific; din considerente de prevenire a calamitatilor naturale.

Specii si perioade de prohibitie

Art. 5.

Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv si familial al speciilor de pesti si al altor vietuitoare acvatice, dupa cum urmeaza:
– stiuca, de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la 17 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. (1);
– pietrarul (Zingel zingel), ghibortul de rau (Gymnocephalus baloni), cernusca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), salaul vargat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de balta (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglavoaca rasariteana (Cottus poecilopus), lostrita (Hucho hucho), mihaltul (Lota lota) si caracuda (Carassius carassius), precum si alte vietuitoare acvatice incluse in anexele nr. 4A si 4B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, tot timpul anului;
– coregonul, pastravul de mare (somonul de Marea Neagra), lipanul, tot timpul anului;
– pastravul indigen, pastravul curcubeu si pastravul fantanel, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la data de 30 aprilie inclusiv si din 15 septembrie pana pe 31 decembrie;
– sturionii, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului in scop stiintific si a pescuitului reproducatorilor de sturioni in stare vie pentru programele de populare a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
– capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durata de 62 de zile, in perioada 1 iulie – 31 august inclusiv.
In apele Marii Negre se interzic:
– prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane si paragate, precum si capturarea, detinerea si comercializarea acestuia, de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la 30 aprilie inclusiv si in perioada 15 octombrie – 30 noiembrie inclusiv;
– retinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toata perioada anului;
– pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului in scop stiintific si a pescuitului reproducatorilor de sturioni in stare vie pentru programele de populare a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
– pescuitul guvizilor, pe o durata de 30 de zile, in perioada 1 mai – 30 mai inclusiv;
– pescuitul delfinilor, tot timpul anului, mentinandu-se obligativitatea raportarii capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economica exclusiva).

Pescuitul calcanului se supune dispozitiilor Regulamentului (UE) nr. 106/2015 al Consiliului din 19 ianuarie 2015 de stabilire, pentru 2015, a posibilitatilor de pescuit pentru anumite stocuri de peste si grupe de stocuri de peste din Marea Neagra. Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasa egala sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minima a exemplarelor care vor fi retinute pe timpul pescuitului va fi de cel putin 45 cm (lungime totala).
Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), speciile marine de pesti, altele decat cele prevazute la alin. (2) si (3) din prezentul articol, sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.
Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisa tot timpul anului. Utilizarea “beam traulului” in perioada de prohibitie a calcanului se poate face cu obligativitatea notificarii Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura la fiecare iesire/intrare in port a ambarcatiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.

Art. 6.

Prohibitia pescuitului in scop comercial, familial si recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunare se stabileste, pe sectoare astfel:
– pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Marea Neagra pana la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durata de 12 zile, in perioada 11 aprilie-22 aprilie inclusiv;
– pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, pana la Vadul Oii, km 238, pe o durata de 21 de zile, in perioada 15 aprilie-5 mai inclusiv;
– pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Vadul Oii, km 238, pana la Gura Timocului, km 845,6, pe o durata de 30 de zile, in perioada 2 mai-31 mai inclusiv;
– in conformitate cu prevederile legale in vigoare in perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” se admite pescuitul in scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci in perioada 1 aprilie-10 aprilie inclusiv;
– in sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sanger, novac, cosas) se pot retine in vederea valorificarii.

Art. 7.

Capturarea sturionilor pentru programele de populare de sustinere a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni, precum si in scop stiintific cu autorizatie de pescuit sturioni se realizeaza in stare vie, pe o durata de 45 de zile, in perioada 15 martie-30 aprilie inclusiv, in zonele:
– Dunare, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67- 68,5 (Groapa Catargului si Pluton);
– bratul Borcea, km 37-41 (Stelnica-Fetesti);
– pe bratul Chilia, zona km 72-77 Pardina.
Capturarea unui numar limitat de sturioni in scop stiintific, cu autorizatie de pescuit sturioni, se poate face tot timpul anului si in alte zone decat cele prevazute la alin. (1), cu marcarea si eliberarea imediata a acestora in mediul acvatic, conform prevederilor legale in vigoare.
Numarul de sturioni capturati, zonele de pescuit, organizarea si monitorizarea pescuitului sturionilor vii sunt stabilite si aprobate prin decizia presedintelui Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

Dispozitii finale

Art. 8.

Caracteristicile tehnice si conditiile de folosire a uneltelor si metodelor de pescuit comercial sunt cele prevazute in Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial in apele maritime si continentale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Se interzice folosirea navoadelor in delta si in lunca inundabila a Dunarii in perioada 1 aprilie-31 august inclusiv si in complexul Razim-Sinoe si in celelalte lacuri litorale, in perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv.
Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setca in baltile, lacurile, garlele si canalele de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, in perioada 1 iulie-31 august inclusiv.
Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setca in complexul Razim-Sinoe si in celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.
Pentru Golful Musura, Meleaua Sfantu Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu apa dulce se aplica reglementarile de pescuit pentru zonele de lacuri si balti.
Pe teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” este permis pescuitul cu carlige cu nada (paragate si pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeala a speciilor de pesti protejate.

Art. 9.

Capturarea speciilor de pesti si a altor vietuitoare acvatice incluse in anexele nr. 4 A si 4 B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se supune derogarilor stabilite potrivit respectivei ordonante de urgenta.
Fara a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale pestilor si altor vietuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevazute in Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 10.

Prevederile prezentului ordin nu se aplica unitatilor de acvacultura, inclusiv celor situate in ariile naturale protejate, cu exceptia celor din teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”.

In amenajarile piscicole situate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” activitatea de pescuit este permisa, in perioada de prohibitie, numai daca administratorii amenajarilor piscicole detin licenta de acvacultura eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si avizul Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, eliberat in baza urmatoarelor documente:
– facturi fiscale in ultimii 3 ani, pe specii, de achizitie a materialului piscicol de la societatile de profil autorizate in producerea de material piscicol si dovada popularii;
– bilantul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicita avizul;
– facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea helesteielor;
– licenta de acvacultura eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.
Activitatea de pescuit in amenajarile piscicole se face prin notificarea prealabila cu 48 de ore inainte si in prezenta reprezentantilor Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”.

Facem precizarea ca nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza potrivit dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 317/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ce trebuie sa stim despre hranirea fazanilor

Hranirea_fazanilor* Exista mai multe modalitati practice de hranire a fazanilor * Unii crescatori considera ca aceste pasari trebuie hranite cu cat mai multe produse de origine animala cu un continut de peste 30% in proteine, altii prefera o alimentatie variata cu diferite amestecuri in furaje la care se adauga si hrana naturala de origine animaliera *

In unele ferme se folosesc furaje combinate ce contin 18-20% proteina cruda pentru fazanii ce sunt crecuti in aer liber, restul de hrana necesara de origine animala fiind gasita de ei in natura. In functie de varsta si starea fiziologica cerintele de apa, lipide, minerale difera. In voliere hranitorile se dispereseaza uniform pe toata suprafata sub adaposturile acoperite astfel incat toate pasarile sa aiba acces usor la ele pentru a nu suferi de foame.
Crescatorii de fazani considera ca nu exista o alimentatie standard pentru toate rasele de fazani deoarece cerintele difera in functie de fiecare pasare. Ei au constatat ca la Rasa incornorata si stralucitor nu trebuie sa le dea furaje bogate in grasimi – Tainul zilnic trebuie sa fie mai diversificat, nucleul este constituit din cereale (grau, orz, ovaz, porumb, mei, tarate de grau) soia, mazare, seminte de floarea soarelui, samanta de conopida, jir, sroturi sau furaje concentrate alcatuite din turte macinate cu un continut bogat de proteine si saruri minerale sau de floarea soarelui, soia, alune, plante radacinoase (cartofi, sfecla, morcov). Dintre alimentele de origine animala sunt de preferat faina de oase si cea de peste, urda, zer, omizi, gandaci, oua de furnici.
Hranirea_puilor_de_fazanIn primele trei zile dupa nasterea puilor, fermele de fazani folosesc o hrana mai dietetica cu rolul de a ajuta puii sa se dezvolte. Se foloseste un amestec de 30% pesmeti faramitati, uruiala de porumb 20-25% , un amestec 40% de uruiala de grau, ovaz, orz si 10% lapte praf. Este de dorit sa se adauge si 2-3% substante minerale, iar pesmetii pot fi amestecati si cu furaje combinate la care se trece in totalitate sau partial dupa cea de a III-zi.
In timp ce la pasarile de curte hrana consta in furaje combinate, principala hrana a puilor de fazani o repezinta insectele, in prima saptamana in jur de 85%, in cea de a doua 60-65%, iar in cea de a treia in jur de 50%.
Din acest considerent puii de fazani trebuie indreptati spre o asemenea hrana sau furaje cu o concentratie ridicata de proteina. In amestecul de furaje se adauga si cate un ou bine fiert – 1 ou /15 pasari sau numai galbenusul la inceputul primei saptamani precum si iaurt dupa posibilitati.
Hrana de origine animala poate fi inlocuita cu carne fiarta, iar la sfarsitul saptamanii ratia este imbunatatita cu iarba verde foarte bine tocata. Hrana se da de 6 ori/zi in intervale bine calculate pentru evitarea inacririi ei. Din a 4-5-a zi de viata puii de fazan se hranesc cu terci de oua denumit si caimac de oua. Numarul oualor poate fi micsorat in cea de a doua saptamana, iar dupa implinirea varstei de 4 saptamani se mareste cantitatea de mei, orz si in general de cereale.
In cea de-a treia luna fazanii se hranesc fara probleme ca si adultii. In fermele pentru cresterea fazanilor sunt raspandite mai multe sisteme de hranire a puilor. In ratie se regasesc diferite fainuri la care se adauga lapte fiert, gris, orez si iaurt. La multe ferme se recomanda folosirea furajelor combinate moderne pentru fiecare categorie de varsta. Aceasta alimentatie este completata de existenta unei curti cu surse de hrana naturala. Ratia zilnica incepe de la 3-5 grame si ajunge la 80-85 de grame in cazul adultilor.
In cazul fazanilor adulti trebuie acordata o atentie deosebita perioadei de imperechere. Astfel, in aceasta perioada se administreaza mai multe vitamine pentru cresterea fertilitatii si vitalitatii puilor. Se poate da si orz, ovaz, precum si furaje suculente intr-o combinatie echilibrata.
In ceea ce priveste hranirea puilor de fazani, metabolismul si ritmul de crestere a puilor de fazani este foarte rapid, pana la 4 luni (deplina dezvoltare) se asigura mai multe retete de hrana diferite ca valoare nutritiva si energetica in functie de nevoile organismului in anumite stadii de dezvoltare.
In general sunt multi crescatori de fazani care sustin ca puii de fazan nu pot fi crescuti fara larve de furnici fapt infirmat de zootehnie. Este dovedit ca puii de fazani pot fi crescuti in bune conditii cu closti artificiale asigurand ratii nutritive bine echilibrate din punct de vedere proteino-vitamino-mineral. Pentru fiecare kg de ameste de nutret se adauga 40 mg vitamina A, 7,2 mg vitamina D2, 30 mg vitamina B2. Cand unele sortimente nu pot fi procurate, pot fi inlocuite cu altele conform cu echivalentele cunoscute in normele de alimentatie a animalelor domestice. Prima hrana se face la 24 de ore de la eclozare, cresterea penajului si colorarea se asigura prin asigurarea in ratie a sroturilor de floarea soarelui si soia precum si premixuri care contin aminoacizi esentiali din grupa sulfonica. Acestea mai contin si o serie de antibiotice necesare apararii organismului de bolile infecto-parazitare.

Expozitia „Braila – literatura, personalitati, istorie”, la mezaninul Bibliotecii Nationale a Romaniei

afis* In perioada 23 februarie – 20 martie 2015, onorand invitatia Bibliotecii Nationale a Romaniei, Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila propune bucurestenilor (si nu numai) o incursiune in universul unui oras de poveste, Braila * Portul de la Dunare este un loc incarcat de istorie, care a dat Romaniei personalitati de seama si care isi pstreaza un loc aparte in cultura nationala *

In perioada 23 februarie – 20 martie 2015, onorand invitatia Bibliotecii Nationale a Romaniei, Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila propune bucurestenilor (si nu numai) o incursiune in universul unui oras de poveste, Braila. Portul de la Dunare este un loc incarcat de istorie, care a dat Romaniei personalitati de seama si care isi pstreaza un loc aparte in cultura nationala.
Expozitia „Braila – literatura, personalitati, istorie” poate fi vizitata la mezaninul Bibliotecii Nationale a Romaniei si contine cateva sectiuni reprezentative pentru orasul de la Dunare. Astfel, bucurestenii vor putea admira o colectie de carti postale vechi din cea mai infloritoare si romantica perioada a Brailei, cea interbelica, si doua sectiuni dedicate cartii: o selectie de lucrari editate de Biblioteca Judeteana „Panait Istrati”, prin editura Proilavia si o selectie de carti scrise de personalitati brailene. Nu in ultimul rand, simezele Bibliotecii Nationale a Romaniei vor gazdui si multa grafica de calitate realizata de penita renumitului caricaturist Costel Patrascan, pentru ca brailenilor le place sa citeasca, dar sa si rada din tot sufletul.
Vernisajul va avea loc luni, 23 februarie 2015, la ora 14.30, la mezaninul Bibliotecii Nationale, iar bibliotecarii brailenii, organizatorii expozitiei, promit ca bucurestenii prezenti vor experimenta, alaturi de Costel Patrascan si invitatii lui, cel mai frumos si placut mod de a incepe o noua saptmana.

„Povestile IEI”, la Biblioteca Judeteana

ie-populara* Biblioteca Judeteana “Panait Istrati” va invita marti, 24 februarie 2015, la ora 16.30, la „Povestile IEI”, atelierul 2, anul 2 * Gazdele manifestarii sunt Corina Ciuraru, sef serviciu in cadrul Bibliotecii si Radita Lascu, mester popular la Centrul de Creatie Braila *

Biblioteca Judeteana “Panait Istrati” va invita marti, 24 februarie 2015, la ora 16.30, la „Povestile IEI”, atelierul 2, anul 2. Gazdele manifestarii sunt Corina Ciuraru, sef serviciu in cadrul Bibliotecii si Radita Lascu, mester popular la Centrul de Creatie Braila.
Atelierul de initiere in coaserea unei ii se bucura de succes din partea publicului brailean, la fiecare intalnire avem alaturi de noi din ce in ce mai multi participanti, in special doamne pasionate de costumele si cusaturile traditionale romanesti.
Tot la Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” se organizeaza marti, 24 februarie 2015, intre orele 16.30 – 18.30, Atelierul de bricolaj pentru adulti, coordonat de Valerica Oprisanu – artist handmade. Atelierul se organizeaza o data pe luna la Sectia Imprumut pentru Adulti, cu materialele participantilor. Cei interesati se pot inscrie si afla detalii la tel. 0743031507. Intalnirea din aceasta luna are ca tema confectionarea martisoarelor handmade. Participantii vor aduce: hartie gumata, carton colorat, floricele textile, sfoara, margele, panza de sac, nasturi colorati, scoici, caolin. Orice idee creativ este bine venita.

martisoare bricolage

foto atelier coasere II

Milioane de lei prejudiciu depistat de procurori

Bani

Bani

* Inspectorii Directiei Generale Antifrauda Fiscala (DGAF) au identificat un prejudiciu de 11,2 milioane lei cauzat prin sustragerea de la plata TVA datorata bugetului de stat de catre o retea de 10 firme controlate de un grup de cetateni chinezi * Au fost sesizati procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Ialomita, care, in data de 18 februarie 2015, au dispus efectuarea de perchezitii *

Inspectorii Directiei Generale Antifrauda Fiscala (DGAF) au identificat un prejudiciu de 11,2 milioane lei cauzat prin sustragerea de la plata TVA datorata bugetului de stat de catre o retea de 10 firme controlate de un grup de cetateni chinezi. Au fost sesizati procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Ialomita, care, in data de 18 februarie 2015, au dispus efectuarea de perchezitii pe raza judetelor Ialomita, Dolj, Ilfov si municipiul Bucuresti, la domiciliile persoanelor implicate. Schema de fraudare a bugetului de stat consta in utilizarea celor 10 firme, cesionate pe numele unor persoane cu situatie financiara precara, pentru importarea din China si Hong Kong de materiale de constructii la preturi subevaluate. Materialele de constructii (tabla, usi de interior MDF etc.) erau depozitate in localitatea Movilita, jud. Ialomita, apoi tranzactionate scriptic succesiv prin reteaua de firme fantoma, in scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale datorate. In final, marfurile erau vandute catre cumparatori de buna credinta, iar sumele de bani rezultate in urma acestor operatiuni erau transferate prin plati bancare succesive fara obligatii, in scopul ascunderii provenientei ilicite. Zece inspectori antifrauda fiscala au asigurat asistenta de specialitate in faza de cercetare prealabila. Demersurile de cooperare interinstitutionala intre Parchetul de pe langa Tribunalul Ialomita si DGAF au fost derulate cu respectarea competentelor materiale specifice fiecareia dintre cele doua structuri, in conditiile stabilite prin documentele de cooperare incheiate in acest sens.

%d bloggers like this: