Cantecul victoriei rasuna si acum, dupa aproape un secol


mausoleul-de-la-marasesti* Vara anului 1917 va fi pastrata cu sfintenie in inimile romanilor * Copiii vitejilor luptatori care si-au pierdut viata pe campul de batalie de la Marasesti spun mai departe povestea celei mai importante confruntari de pe frontul roman, care a avut loc in urma cu 96 ani: Batalia de la Marasesti (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917) *

Dupa victoria romanilor la Marasti, germanii incearca strapungerea frontului atat in zona Oituz, cat si, concomitent, printr-un atac in sudul Moldovei, intre cotul Carpatilor si Siret (zona situata la Nord de Focsani, avand ca punct strategic Marasesti). Prin cele doua actiuni ofensive, aflate in stransa legatura, Germania si aliatii sai de pe Frontul de Est (Austro-Ungaria, Bulgaria si Turcia) urmarea scoaterea Romaniei din razboi si patrunderea in sudul Ucrainei, ceea ce ar fi creat premisele castigarii razboiului in est.

Confruntarile cunoscute generic ca fiind „Batalia de la Marasesti” s-au desfasurat pe o lungime a frontului de 35 km, intreaga fasie a frontului avand 75 km, situata intre Namoloasa si Valea Sarii. Aici stateau fata in fata efective importante: pe de o parte Armata IV Rusa, care avea 84 de Batalioane, 32 de escadroane si 79 de baterii, si Armata I Romana, alcatuita din 6 divizii, dintre care una de Cavalerie, trei brigazi, Grupul de Artilerie grea, Grupul II Aeronautic (fortele luptatoare ale armatei romane insumau 170.000 de oameni), iar de cealalta parte, Armata IX Germana, cu 174 de Batalioane, 16 escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de ciclisti.

* Batalia de la Marasesti a avut loc in trei faze importante *

Batalia de la MarasestiIn prima faza (24 iulie/6 august – 30 iulie/12 august 1917), Corpul I Rezerva German a atacat Divizia 34 Infanterie Rusa, care a cedat frontul pe o adancime de 3 km si o lungime de 10 km. Intrarea in lupta a Diviziei 5 Infanterie Romana a zadarnicit incercarile germanilor de a ocupa trecerile peste Siret de la Ciuslea si Movileni. In aceste conditii, comandantul trupelor inamice, feldmaresalul August von Mackensen, schimba directia atacului in sectorul Moara Alba – Doaga, fortand trupele romano-ruse sa se retraga aproximativ 2 km si sa abandoneze satul Doaga. In noaptea de 25 iulie/7 august – 26 iulie/8 august 1917 au intrat in dispozitiv Diviziile 71 Infanterie Rusa, 9 Infanterie si 14 Infanterie Romane, pentru a acoperi golul lasat de Divizia 34 Rusa, decimata aproape complet. In dupa-amiaza zilei de 28 iulie/10 august a avut loc o contralovitura pentru lichidarea intrandului realizat de inamic intre comunicatia Focsani – Marasesti si Siret. La ea au participat diviziile 5 si 9 Infanterie Romane, care au atacat frontal, si 13 si 71 Infanterie Ruse, care au actionat la flancul de Vest. Confruntarea a fost sangeroasa, iar trupele romano-ruse nu si-au realizat obiectivele, satul Doaga neputand fi cucerit. In acest context, apar neintelegeri intre comandantii trupelor romane si ruse, gen. Constantin C. Cristescu, respectiv, gen. Aleksandr I. Ragoza, cu privire la desfasurarea operatiunilor (29 iulie/11 august). Comandantul roman, care dorea o actiune ofensiva, este inlocuit cu generalul Eremia Grigorescu. Totodata, este creat un comandament unic romano-rus, pus sub comanda generalului Ragoza. In ultimele doua zile ale celei dintai etape a avut loc o reducere a intensitatii luptelor si o reorganizare a trupelor romane si ruse.

batalia de la marasesti 1In a doua faza a bataliei (31 iulie/13 august – 6/19 august), inamicul a atacat in zona Panciu, fortand unitatile ruse din zona sa se retraga cu aproape 6 km. Gen. Ragoza a ordonat ulterior ca marile unitati romane din zona sa se retraga si ele pe linia noului front de aparare organizat de trupele ruse, ceea ce implica, intre altele, si cedarea localitatii Marasesti. Gen. Grigorescu s-a opus vehement acestei masuri, dorind ca trupele romane sa nu-si paraseasca pozitiile. Noua criza de comandament a fost rezolvata de aceasta data prin demiterea gen. Ragoza si preluarea conducerii trupelor romano-ruse de catre gen. Eremia Grigorescu. In ziua de 1/14 august, Mackensen a atacat cu o grupare puternica flancul drept al dispozitivului romano-rus, in fasia Corpului 18 Armata Rus, pentru a ameninta flancul stang al Armatei II Romane, angajata in batalia de la Oituz. Inamicul a inaintat cativa km in zona Chicera (2 km nord de Panciu), ceea ce a creat pericolul strapungerii aliniamentului de aparare. Contraatacul puternic al Diviziei 10 Infanterie Romana, aflat in spatele trupelor ruse, a salvat o situatie care putea deveni extrem de periculoasa. Concomitent, grupul german condus de gen. von Morgen a atacat pozitiile romane din padurea Prisaca, cele care protejau podul de la Cosmesti, fortand trupele romane sa se retraga si sa dinamiteze podul. Dupa doua zile de acalmie relativa (4/17 – 5/18 august), a avut loc atacul general al trupelor inamice (6/19 august 1917), care poate fi considerat apogeul Bataliei de la Marasesti. Grupul de atac german, comandat de gen. von Morgen, compus din 5 divizii de infanterie, a lovit in segmentul de front cuprins intre Panciu si Marasesti, aparat de diviziile romane. Cea mai intensa confruntare a fost in zona Padurii Razoare, unde s-au dus lupte grele pentru cota 100, care domina zona si asigura stapanirea ultimei terase spre Siret. Aici, compania de mitraliere condusa de Grigore Ignat, care a rezistat pana la ultimul om, a intarziat inaintarea inamicului, in timp ce marile unitati romane au rezistat tuturor atacurilor. Totodata, pentru lichidarea inamicului patruns, gen. Ion Popescu a organizat un contraatac cu batalioanele de rezerva, obligand trupele germane sa se retraga, cu mari pierderi.

batalia de la marasesti 2A treia etapa (7/20 august – 21 august/3 septembrie) s-a caracterizat prin slabirea considerabila a intensitatii confruntarii, inamicul facand un ultim efort ofensiv pentru imbunatatirea pozitiilor, in zona Varnita – Muncelu.

* Cinste ostasilor romani *

Batalia de la Marasesti, continuarea in timp si spatiu a celei de la Marasti, a durat 28 de zile, intre care 15 au fost de lupta si 13 de acalmie relativa. Datele tehnice confirma amploarea deosebita a confruntarii. Armata I Romana a pierdut 27.410 oameni, ceea ce reprezenta 16% din efectivul avut la inceputul bataliei (intre acestia, 5.125 de morti, 9.818 disparuti si 12.467 de raniti). Armata IV Rusa a avut si ea pierderi serioase, cifrate la aproximativ 25.650 de oameni, intre care 7.083 morti, 10.400 raniti si 8.167 disparuti.

batalia de la marasesti 3De cealalta parte, Armata IX Germana, principala grupare de forte a inamicului, a avut 60.000 – 65.000 de oameni scosi din lupta (morti, raniti si disparuti).

Prin rezistenta trupelor romano-ruse la Marasesti si Oituz, inamicul a fost fortat sa renunte la ofensiva, esuand in incercarea de a ocupa Moldova si de a scoate Romania din razboi. Totodata, statul roman isi continua existenta, la fel si speranta romanilor intr-un deznodamant favorabil al razboiului.

 

Posted on 25/07/2013, in Eveniment, Realitatea zilnica and tagged , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: