Agricultorii pot primi bani nerambursabili in afara de cei accesati prin intermediul programelor europene


imb1* In prezent, agricultorii din Romania isi pot finanta activitatile prin intermediul a patru mari surse: capitalul propriu, creditul bancar, proiectele europene si programele ONG-urilor * In privinta capitalului propriu, acesta este un „lux” care nu se afla la indemana oricui * Majoritatea agricultorilor practica agricultura de subzistenta si semi-subzistenta, investitiile fiind imposibile fara sprijin financiar * In privinta bancilor, acestea par a fi din ce in ce mai interesate de sectorul agricol * Au aparut tot mai multe produse de finantare, dar conditiile de accesare a unui credit nu sunt intotdeauna cele mai avantajoase *

Banii europeni sunt marea speranta a dezvoltarii agriculturii, insa perioada este una de „tranzitie”. Programul National de Dezvoltare Rurala a fost programat pentru perioada 2007-2013, in prezent lucrandu-se la urmatoarea programare, respectiv 2014 – 2020. Cele mai multe masuri in cadrul carora agricultorii puteau sa depuna proiecte au fost epuizate. In prezent, pana la jumatatea lui august, fermierii mai pot opta doar pentru Masura 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole”, o sesiune de depunere a proiectelor care se adreseaza in special fermelor de familie. Pentru tinerii fermieri, insa, anul acesta nu mai sunt bani. Ei urmeaza sa depuna proiecte de abia dupa jumatatea anului urmator, potrivit declaratiilor ministrului agriculturii.

Pe actualul program toate fondurile trebuie contractate pana la sfarsitul acestui an si nu vor mai fi sesiuni de depuneri de proiecte. Nu as vrea sa creez asteptari si sa spun ca incepand de la 1 ianuarie 2014 se pot depune proiecte pentru ca, in prezent, toate statele lucreaza la elaborarea noului PNDR 2014-2020. Termenul pe care il avem este luna ianuarie 2014 pentru prezentarea programului, dupa care incepem discutiile si negociem programul, iar pana la jumatatea anului viitor il vom agrea cu Comisia Europeana. Asta inseamna ca cel mai devreme se pot depune proiecte din a doua jumatate a anului 2014”, a explicat ministrul Daniel Constantin.

* Accesarea fondurilor europene nu este usoara *

agriculturaCei mai multi beneficiari nu se pot descurca fara ajutor prin hatisul birocratic si, in plus, au nevoie de cofinantare. Chiar si in cazul in care aceasta exista, viata agricultorului – investitor nu este usoara mai departe, pentru ca investitia trebuie efectuata „ca la carte”, cu respectarea stricta a proiectului depus. Orice modificare in proiect necesita vrafuri de dosare, asta in cazul in care este posibila si aprobata de Autoritatea contractanta.

In afara de aceste trei surse de finantare, capitalul propriu, creditul si fondurile europene, mai ramane cea de a patra, mai putin cunoscuta si despre care nu s-a scris aproape deloc in presa. Exista ONG-uri – fundatii si asociatii – care au programe destinate mediului rural. Bugetul acestora variaza, de regula nu sunt programe nationale, ci se adreseaza punctual unei nevoi, unor beneficiari dintr-o anumita regiune.

Una din cele mai active entitati non-profit cu programe destinate spatiului rural este fundatia World Vision Romania, despre activitatile careia am mai scris pe Agroromania. Anul trecut, fundatia a donat animale (loturi de cate cinci capre) persoanelor defavorizate dintr-o localitate clujeana. Tot prin intermediul acestei fundatii au fost sprijiniti apicultorii din judetul Vaslui, iar tinerii din mai multe judete din tara au fost instruiti gratuit in tainele acestei meserii.

* Finantati cu ajutorul ONG-urilor, instruiti prin Camera Agricola *

grauTot in Moldova, dar in judetul Iasi, Asociatia Pomiviticola Hilita a fost infiintata cu sprijinul celor de la World Vision prin proiectul „Taking Farmers out of Poverty Through Economic Development”. Acesta s-a desfasurat in comunele iesene Aroneanu, Ceplenita, Costuleni, Golaesti si Vladeni. Aici a fost infiintat un centru de procesare al fructelor, s-au acreditat trei produse traditionale (gemul, compotul si dulceata de Hilita) si s-a creat o baza de date cu clienti. In prezent o alta fundatie (Fundatia Romano-Americana) finanteaza asociatia pomicultorilor din Hilita cu 50.000 de dolari, pentru cresterea productiei de produse traditionale.

Scopul proiectului “Taking Farmers out of Poverty Through Economic Development” a fost de a imbunatati standardele de trai ale populatiei rurale prin intermediul agriculturii, a dezvoltarii antreprenoriale si prin infiintarea Asociatiilor Agricole. Beneficiarii, 400 de fermieri din cele cinci comune si familiile acestora (aproximativ 500 de copii) au acum sanse sporite la un viitor mai bun.

Potrivit paginii web a asociatiei,  pe langa sprijinul World Vision, Asociatia pomiviticola Hilita a beneficiat si de consultanta de specialitate privind modul de organizare in forma asociativa din partea Camerei Agricole Iasi. Tot Camera Agricola a organizat si cursuri de formare pentru pomicultorii membri ai asociatiei.

I-am sprijinit cu participarea la targuri organizate prin Camera Agricola Iasi, am mediatizat activitatile si produsele acestei asociatii in mass-media. O forma asociativa aduce anumite avantaje membrilor sai: achizitiile se pot face prin asociatie, la preturi mai mici, informarea membrilor in ceea ce priveste noutatile tehnologice sau legislative se face mai rapid, apoi posibilitatile de a valorifica produsele sunt mult mai mari, iar in ce priveste accesarea fondurilor europene, apartenenta la o asociatie creste considerabil punctajul si implicit sansele de a deveni eligibil in proiect”, a explicat Camelia Apetroaie, consilier in cadrul Camerei Agricole Iasi.

* Cum s-a implicat Biserica in acest proiect *

apiaAlaturi de fundatii si de Camera Agricola, la dezvoltarea acestui proiect a constribuit si Biserica. Potrivit pomicultorilor ieseni, constructia Centrului de prelucrare a fructelor a fost posibila gratie unui parteneriat intre comunitate si biserica. Preotul paroh din Hilita, Mihail Axinte, le-a pus gratuit la dispozitie membrilor asociatiei de pomicultori terenul pe care a fost ridicat centrul, chiar in curtea bisericii din comuna. In prezent, Centrul de prelucrare a fructelor functioneaza in cladirea extinsa a Casei sociale a parohiei, parteneriatul incheiat intre biserica si Asociatia pomiviticola fiind avantajos atat pentru enoriasi, care nu au mai fost incarcati de costurile constructiei, cat si pentru pomicultori, care au un spatiu in care sa-si prelucreze fructele.

Produsele celor din Hilita au inceput sa fie cautate, gemurile, compoturile si dulceturile fiind promovate de pomicultori la targurile de profil.

Anul trecut s-au produs in jur de 7.000 de borcane cu dulceturi, gemuri si compoturi, cu care au cucerit pietele din intreaga tara. Pentru anul acesta ne-am propus sa producem macar 10.000 de borcane. Comenzile vin cu duiumul, pentru ca oamenii s-au convins de calitatea produselor. Totul se face la plita, fara nici un adaos, fara nici un conservant, asa cum facea bunica altadata; doar fruct si zahar. De-asta se cheama produs traditional si de-asta si cantitatile pe care le facem sunt mici”, spun acestia.

Faptul ca au primit sprijin din partea mai multor entitati nu i-a impiedicat pe pomicultori sa acceseze si fondurile europene. Potrivit paginii de prezentare, cei mai multi membri ai asociatiei din Hilita beneficiaza de fonduri prin Masura 141, banii fiind utilizati pentru reintinerirea livezilor.

Posted on 06/08/2013, in Agricultura, Economie, Realitatea zilnica and tagged , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: