Jandarmeria Romana, la ceas aniversar


Jandarmeria Romana, poza 1886* Astazi, in prima zi a lui Rapciune (n. cum este numit de poporul roman), Jandarmeria Romana aniverseaza 120 de ani de la infiintarea Jandarmeriei Rurale, institutie stabila, autoritara si eficienta pentru asigurarea ordinii si linistii publice si pentru respectarea legilor in mediul rural *

Partidele politice isi propusesera ca obiectiv constituirea unei jandarmerii rurale, drept pentru care, in 1885, generalul Radu Mihail, prefectul Politiei Bucurestiului a fost insarcinat cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei in intreaga tara, initiativa ramasa nerealizata.

Doi ani mai tarziu, in anul 1887, I.C. Bratianu, in expunerea de motive la Legea Comunala, sublinia ca, „Gendarmeria comunala va fi mai buna decat politia rurala de pana acum” a carei activitate se dovedise nesatisfacatoare. Aceasta lege a fost adoptata la 7 mai 1887 si prevedea organizarea, printr-o lege speciala, a jandarmeriei rurale, insa lipsa resurselor financiare a intarziat infaptuirea ei. Folosindu-se experienta organizarii jandarmeriei tinuturilor din Moldova anilor 1850 – 1864, a calarasilor si dorobantilor din Muntenia, plecandu-se si de la faptul ca in majoritatea statelor europene exista la acea data o asemenea arma, guvernul conservator condus de Lascar Catargiu prezinta Parlamentului, Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat si promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893.

Publicata in Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893, in art. 1 legea statuta: „Se instituie pentru toata intinderea regatului un corp de Gendarmerie rurala menit a veghea in comunele rurale la siguranta publica, la mentinerea ordinei si la executarea legilor, indeosebi, Gendarmeria este insarcinata cu paza cailor de comunicatie. O supraveghere neintrerupta si o actiune preventiva constituie esenta serviciului sau”.

Dupa votarea acestei legi, pentru un timp vor coexista doua structuri de jandarmerie: o jandarmerie a armatei, existenta inca din 1864, organizata pe escadroane de jandarmi si companii de jandarmi pedestri, facand parte din armata permanenta, subordonata nemijlocit Ministerului de Razboi si folosita in Bucuresti si in marile orase; o jandarmerie rurala, organizata pe companii, cate o companie in fiecare judet, subordonata Ministerului de Interne si pusa la dispozitia prefectilor, subprefectilor si primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ in mediul rural.

O a treia forma de organizare, prevazuta in aceeasi lege (art. 73), jandarmeria comunala, trebuia sa se constituie la nivelul celor 3.006 comune rurale si ar fi trebuit sa reuneasca aproximativ 8.000 de jandarmi, dar, datorita dificultatilor financiare, acest proiect nu s-a materializat pe timpul aplicarii legii.

In perioada 1894 – 1896, jandarmeria rurala aparea in urmatoarea forma de organizare: Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale, organ de conducere si control, cu sediul in Bucuresti, condus de un general de brigada, avand functia de inspector general, ajutat de patru ofiteri superiori; 4 circumscriptii de jandarmi, structuri organizatorice avand fiecare aceeasi zona de responsabilitate ca a unui corp de armata, acestea fiind comandate de cate un ofiter superior (colonel sau locotenent colonel) si isi aveau resedintele in Bucuresti, Craiova, lasi si Galati; 22 de companii (1894 – 1895) si 32 de companii (1895 – 1896), cate una in fiecare judet si conduse de cate un capitan de jandarmi; companiile de jandarmi erau subdivizate in sectii de jandarmi (la plasi), iar sectiile in posturi de jandarmi (la sate), incadrate fiecare cu subofiteri si trupa. Pe raza unui judet, numarul de sectii si posturi de jandarmi oscila in raport de marimea judetului, numarul de comune, densitatea populatiei si puterea economica. Prin Legea Jandarmeriei Rurale se estima ca in cele 32 de judete si 227 resedinte sa activeze 69 de ofiteri si 1.260 de jandarmi, efectiv care trebuia incadrat in decurs de 2 ani. La inceputul anului 1896, Jandarmeria rurala avea deja un efectiv de 59 ofiteri si 1.040 de jandarmi.

* Reguli stricte pentru jandarmi *

Recrutarea jandarmilor se facea, pentru ofiteri, din cadrele active ale armatei sau din rezerva, din toate armele, dar in special din cavalerie, precum si dintre licentiatii in drept sau cu multiple cunostinte juridice. Militarii jandarmi erau recrutati numai dintre cei care aveau cunostinta de carte, minimum 3 clase, varsta intre 24 si 40 de ani, stiau sa scrie si sa socoteasca si aveau o inaltime de minim 1,65 cm si o infatisare placuta.

Jandarmeria Rurala 1924Din cadrul legii, rezulta ca scopul principal pentru care a fost creata Jandarmeria Rurala a fost acela de a veghea in comunele rurale la mentinerea ordinii si sigurantei publice si executarea legilor. Aceasta structura a fost creata pentru a indeplini misiuni stabilite de Ministerul de Interne, de prefecti, de primari (misiuni care vizeaza ordinea publica) si misiuni care sprijina activitatea Ministerului Justitiei si care sprijina aplicarea corecta a legilor. Jandarmii urmau ca, dupa o pregatire speciala, sa indeplineasca atributii de agenti sau ofiteri de politie judiciara.

In anul 1908, o noua Lege a Jandarmeriei Rurale face noi precizari asupra unor aspecte ca locul si rolul institutiei Jandarmeriei Rurale, organizarea corpului de Jandarmerie, autoritatea ministerelor asupra Jandarmeriei, atributiile de politie judiciara si de politie militara, stabilind ca principale indatoriri „o supraveghere activa, neintrerupta si o actiune preventiva”. Totodata, legea constituie baza legala pentru sporirea efectivelor, ajungandu-se in anul 1908 la un numar de 6.310 jandarmi, iar in caz de mobilizare se prevedea sporirea semnificativa a acestuia. Astfel, in timpul Razboiului Balcanic din 1913, din cei 6.865 de jandarmi rurali mobilizati, au incadrat armata operativa un numar de 1.138, acestia remarcandu-se pe campul de lupta printr-o foarte buna pregatire si o disciplina exemplara. Corp militar de elita, Jandarmeria Rurala a fost prezenta in toate marile evenimente sociale, economice, politice si militare cunoscute in Romania, aducandu-si o importanta contributie la luptele duse de poporul roman in Razboiul Balcanic si in cele 2 razboaie mondiale.

Dupa mobilizarea din 14 august 1916, Jandarmeria rurala, care avea un efectiv de 9.000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizarii si a concentrarii contingentelor chemate sub drapel si a asigurat politia frontului, paza si apararea punctelor de comanda si deplasarea, coloanelor. In acelasi timp, i-au revenit misiuni de asigurare a politiei in serviciul comandamentelor de etapa si a serviciului pretoral de anihilare a agenturilor de spionaj, de asigurare a evacuarii populatiei civile si a autoritarilor romane, de paza a lucrarilor de arta.

Desavarsirea unitatii statului national roman, precum si amploarea miscarilor sociale au pus probleme noi in fata Jandarmeriei Rurale, care trebuia extinsa uniform in toate provinciile tarii. In acest scop, in perioada martie – noiembrie 1929, in urma aparitiei Legii pentru organizarea Jandarmeriei Rurale, se aduc modificari substantiale in organizarea si functionarea armei Jandarmeriei. In urma acestei restructurari, aceasta era organizata astfel: Inspectoratul General al Jandarmeriei, ca organ central, cu sediul in Bucuresti; 11 inspectorate regionale, purtand denumirea regiunilor teritoriale respective, organizate pe legiuni, cate una la fiecare judet. Legiunile erau organizate pe sectii (cate una la fiecare plasa), iar sectiile pe posturi comunale. Modificari neesentiale ale legii au avut loc in anul 1938, iar intre anii 1940 si 1943, din cauza situatiei de razboi, a avut loc trecerea unor unitati si subunitati de jandarmi rurali in subordinea marilor unitati strategice si tactice ale Armatei Romane.

Pentru o mai buna organizare, impusa de situatia de razboi, incepand cu 1 iulie 1940, Directia Generala a Politiei, Corpul Jandarmilor si Prefectura Politiei Capitalei au fost contopite intr-un singur organ sub denumirea de „Directia Generala a Politiei si Sigurantei Statului”. Din primavara anului 1943, Jandarmeria a trecut in cadrul Ministerului de Razboi, stabilindu-se si o ierarhizare a formatiunilor teritoriale pe posturi, sectii, sectoare, legiuni, subinspectorate si inspectorate.

In anul 1944, Inspectoratul General al Jandarmeriei, in afara formatiunilor si a structurilor teritoriale, mai avea in compunere: un regiment de jandarmi pedestri in Bucuresti, o legiune mobila de jandarmi (aproximativ un regiment); 4 centre de instructie; un detasament special paza petroliere; 4 scoli militare proprii; 34 de companii si 6 plutoane constituite deja in jandarmeria de campanie. Din punct de vedere operativ, structurile Jandarmeriei erau subordonate structurilor armatei, participand la actiunile militare desfasurate pentru eliberarea tarii.

Incepand cu 24 august 1944, Jandarmeria a trecut prin unele restructurari, iar incepand cu 23 ianuarie 1949 s-au infiintat Trupele de Securitate, ca parte integranta a Ministerului de Interne. Incepand cu anul 1990, apar noi structuri, sub denumirea de trupe de paza si ordine, aflate in subordinea Ministerului Apararii Nationale, iar dupa evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 s-a constatat ca aceste structuri, prin specificul misiunilor, sunt mai eficiente si operative in subordinea Ministerului de Interne, Ministerul Apararii Nationale fiind destinat pentru executarea altor misiuni de aparare si siguranta nationala.

Avandu-se in vedere aceste considerente, prin Hotararea de Guvern nr. 0749 din 5 iulie 1990, pentru cresterea capacitatii de actiune si imbunatatirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, s-a reinfiintat Jandarmeria Romana, institutie cu vechi traditii in ceea ce priveste asigurarea sigurantei civice a cetatenilor. In evolutia Armei, urmeaza o serie de transformari majore care au culminat cu infiintarea, la 1 septembrie 1998, a comandamentelor de jandarmi judetene, ulterior, la 1 mai 2005 in urma reorganizarii institutiei acestea devenind inspectorate de jandarmi judetene. Jandarmeria in mediul rural s-a conturat incepand cu luna august 2003, cand s-au infiintat sectii si posturi de jandarmi in mediul rural, structuri care functioneaza si in prezent.

In cadrul amplei reforme prin care a trecut in ultima perioada Jandarmeria Romana, un loc distinct il ocupa eforturile intreprinse de conducerea Inspectoratului General al Jandarmeriei care vizeaza dobandirea de catre Arma a competentelor judiciare, la fel ca si Jandarmeriile din alte tari, membre ale F.I.E.P., in care sunt respectate principiile dualismului structurilor de ordine publica.

Demonstrand pe toata durata existentei sale un profund atasament fata de valorile fundamentale ale natiunii romane, Jandarmeria Rurala a reusit sa dobandeasca un binemeritat loc in constiinta poporului roman.

Posted on 01/09/2013, in Eveniment, Realitatea zilnica and tagged , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: